marți, 29 iulie 2008

O amintire...din multe altele...

Stateam si ascultam o melodie draga mie si gandurile mi-au zburat inapoi ,in trecut, amintindu-mi de o prietenie pierduta.Mi-am amintit cu drag de prietena mea, de timpul petrecut impreuna, cand nimeni nu pricepea cum de ne intelegem si vorbim prin priviri, spre disperarea lor:))

Fiind mai mare ca mine, am invatat multe de la ea...Lucruri care mi-au folosit mai tarziu...
Doar ca, fiind genul de persoana care judec cu inima, si-mi aleg prietenii dupa ceea ce simt, m-am incapatanat sa ignor ceea ce-mi spuneau persoane apropiate vis-a-vis de prietena mea....de fapt,ca sa fiu sincera, chiar eu ma incapatanasem sa vad doar partea frumoasa a ei, temandu-ma ,si pe buna dreptate, de clipa in care partea ei urata va iesi la suprafata. Clipa care n-a intarziat sa apara.

Si, spre dezamagirea mea, m-am aflat in rolul de tinta.Sau,as vrea sa cred ca m-am aflat la momentul nepotrivit,in locul nepotrivit...desi ea m-a adus acolo...credea ca-mi face un bine.Si mi-a facut.Si ii multumesc pentru tot.:)
Ajunsese intr-un post de conducere, era directoare...Alta viata, alta mentalitate...persoana pe care nu mi-am dorit sa o vad scoasa la lumina isi facuse aparitia.Pe zi ce trece o vedeam devenind un om fals, insetat de linguseli, adunandu-si pupincuristi in jur...o parte mai sunt si azi...cred.
Ruputra s-a produs intr-un moment in care, soarta s-a hotarat sa ne incerce prietenia...ne-a dat un test..amandoua l-am cazut...cu brio.Au trecut trei ani fara sa mai stim, una de alta. Anul asta,la inceput,in a treia zi dupa sfantul Vasile, grabindu-ma dimineata sa ajung la cineva, m-am intalnit cu ea...de fapt,n-a fost intalnire...ci mai mult o ciocnire..."buna" a fost singurul cuvant rostit...din partea mea,si instinctiv spus.Atat.
Uitandu-ma in urma si analizand tot, regret ca nu am spus "imi pare rau" atunci cand am cazut testul...dar, desi regret si acum, sunt prea mandra ca sa ma duc sa spun asta,chiar si acum.Stiu ca si ea e la fel de orgolioasa...insa nu stiu daca, ducandu-ma sa-mi fac mea culpa pentru tot as rezolva ceva.Caci,analizand la rece, fiecare are partea ei de vina...
Oricum, azi, mi-am dat seama ca soarta se repeta...cu o alta prietena...Acum,suntem la inceput de drum...sper ca atunci cand destinul ne va da testul sa nu-l mai cad...Chiar nu-mi doresc...Si pentru asta, fac pasii mici, si ochii mari...e prea valoroasa pentru sufletul meu ca sa gresesc si acum.
Caci mai rar gasesti un prieten adevarat, care sa te ia de mana si sa-ti atinga sufletul.:):*

Niciun comentariu: